luni, 2 februarie 2015

Recenzie: "Belzhar" de Meg Wolitzer

Ok, chiar sunt emoţionată, aceasta fiind prima mea recenzie. Însă ce mă linişteşte şi îmi dă curaj este faptul că urmează să scriu despre una din cele mai minunate cărţi pe care le-am citit în ultima perioadă. Belzhar (titlu în privinţa căruia încă am dubii în legătură cu felul în care se pronunţă... :D ) e genul de carte care, după ce ai terminat-o, te face să te întrebi ce să faci cu viaţa ta în continuare. Iar dacă o veţi citi (ceea ce vă recomand din suflet), veţi înţelege cu siguranţă ce vreau sa spun.
Cartea aceasta am găsit-o la bibliotecă ascunsă sub un morman de alte cărţi şi, deşi nu ştiam nimic despre ea, titlul ciudat şi exotic, dar şi coperta minunată m-au convins că va fi pe gustul meu. Şi simţurile nu m-au înşelat!
"Există un loc unde cei pierduţi se duc pentru a fi găsiţi. 
O iubire neîmpărtăşită, o suferinţă ascunsă şi o vindecare prin lectură şi explorare interioară."


Povestea ne-o prezintă pe Jam Gallahue, o adolescentă ce "simte primii fiori de iubire pentru Reeve Maxfield, un englez venit să studieze un semestru in America". Povestea lor frumoasă începe să capete formă, până când relaţia se sfârşeşte brusc. Jam e distrusă. Părinţii sunt disperaţi. După aproape un an de la acea întâmplare, se pare că singura soluţie este de a o trimite pe Jam la o şcoală cu internat pentru adolescenţi "fragili emoţional şi foarte inteligenţi". Iar aici, fata este aleasă să participe împreună cu alţi 4 astfel de adolescenţi la un curs de Teme Speciale în Engleză. Profesoara, cu o aură misterioasă, însă cu calităţi extraordinare de predare, alege pentru acel semestru ca cei cinci să studieze "Clopotul de sticlă" al Sylviei Plath şi le oferă câte un jurnal în care să îşi elibereze mintea de două ori pe săptămână. Bineînţeles că toată lumea se întreabă cum le va fi de ajutor să citească o carte despre despresie şi care e scopul jurnalelor, însă adevăratele mistere apar atunci cand prin intermediul jurnalelor li se deschid porţile unei lumi perfecte, o lume unde nimic rău nu s-a întămplat, o lume diferită pentru fiecare - Belzhar.


Cartea, presărată cu aventură, dragoste, fiori, mister, înţelepciune şi puţină psihologie a sentimentelor, se citeşte extrem de uşor, se îndrăgeşte încă de la primele pagini şi uimeşte cu o poveste originală, ce cred că se potriveşte oricărui tip de cititor şi de aceea îi ofer un punctaj de 5/5 . Vă invit să citiţi despre prietenia ce se leagă între cei cinci, despre drama pe care a trăit-o fiecare şi dacă reuşesc sau nu să treacă peste, prin intermediul jurnalelor. Este Belzhar o lume perfectă? Ce se întâmplă când se sfârşesc paginile din jurnale? Cum reuşeşti să faci diferenţa intre realitatea dură şi camuflajul cu care mintea incearcă să te protejeze? Rămâne să descoperiţi :)
Pe data viitoare,

Evelina ♥


3 comentarii:

  1. Revin cu rezultatul lecturii: frumoasa carte, si foarte surprinzatoare. De asemenea, sunt recunoscatoare ca datorita ei am descoperit-o pe Sylvia Plath si al ei clopot de sticla - o scriitoare foarte tulburatoare, pe care ti-o recomand si tie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc mult pentru recomandare, este deja pe lista mea de lecturi și o voi citi cât de curând :D

      Ștergere